Mai bine mori acasa, in patul tau

Va promiteam, dragii mei ca voi reveni pe marginea mortii tatalui meu. Stiu, titlul postarii vi se pare un pic cinic, dar asta e purul adevar. Dar haideti sa spun ce am pe suflet.
De cateva luni, tata se tot simtea prost, dar cu ceva medicamente si ceaiuri, dar si cu regim alimentar, era mai bine, uneori. Numai ca in prima zi de Paste, noaptea, tot vroia sa mearga la spital, acolo, chipurile, s-ar face bine. Nu am sunat la 112. dar marti, in a treia zi de Paste, fratele mai mare a sunat la Ambulanta. A venit un echipaj. Tata era perfect constient, ba mai mult, s-a urcat pe picioarele lui in Salvare. Am vrut sa urc langa el, dar soferul mi-a replicat: "Ambulanta nu e taxi, nu va putem lua". Bun, a plecat de unul singur la spital, din ce am aflat, ia-u pus banala masca de oxigen in Ambulanta. L-au internat la etajul 4, la dr. Mihailov. Era perfect constient, doar ceva ameteli, dureri in partea dreapta. L-am lasat in salon si am plecat. Miercuri, a doua zi, a fost fratele la el la spital. Era mai bine, i se administra o perfuzie, cu glucoza.Joi am spus ca ajung eu la el, la spital. Numai ca, pe la 12.30, ajuns la salon, medicul, o doamna durdulie si cu gura mare imi spune:"Aaaa, dlmnul Constantinescu? Sa stiti ca acum e grav (nota:el mai fusese internat aici). E la ATI". Cu picioarele tremurande am coborat doua etaje, pana la ATI. Am intrat cu greu, nu toti intra, am aflat ca e la salonul 2. In usa, un domn asistent: "Cu cine aveti treaba?"Tatal meu e aici, Constantinescu"! Scanze salonul si il vad in capat, in pat, cu o masca de oxigen. "Nu va faceti griji, acum doarme, a avut ceva probleme cu respiratia azi noapte si a fost trimis aici. Veniti mai pe seara sau dati un telefon. Imediat ii vom face o sangerare. (Nici pana astazi nu am aflat ce e aia)", m-a luat peste picior asistentul. Cu inima impietrita am plecat. Seara am revenit, dar nu mi s-a dat voie sa intru in ATI. "Nu va faceti probleme, avem grija de el".Asta mi-a spus o alta asistenta.
Nici vineri, nici sambata nu mi s-a dat voie sa intru in ATI. Luni dimineata am revenit la ATI. Pe hol, intreb un asistent. "Aaa, Constantinescu? A decedat duminica la pranz". Mi s-au inmuiat picioarele, tensiunea cred ca mi s-a urcat la 25 (deh, sunt si hipertensiv).Abia m-am abtinut sa nu plang. Imi aduc sacosa cu lucrurile lui. Si acum surpriza. Cand a plecat la spital, tinea un portmoneu la gat cu vreo 3 milioane d elei. Nu era in sacosa, ci doar actele personale. Gata, mi s-a pus pata. Nimeni nu stia cum au disparut banii. Nici cei de la ATI, nici cei de la etajul 4, unde a fost internat. M-a durut enorm, era vorba de pensia lui pe o luna, pe care talharii i-au furat-o.Nici macar directorul Stoica nu a putut face nimic. HOTII DIN SPITAL!!!
Cand l-am scos de la morga, un asistent m-a trimis sa cumpar si un banal pachet de vata, de 4 lei. Asta e sanatatea in Romania, dragii mei.
Si sa va mai spun un lucru. Inca mai cred ca daca statea acasa, cu medicamente si ceaiuri, si astazi l-as fi avut alaturi pe tata. dar nu, spitalul il face bine. Atat de bine l-a facut, ce tratament i-o fi dat Mihailov, ce doza, de l-a dus imediat la reanimare.
Oricum le multumesc pe aceasta cale tuturor prietenilor de suflet care au fost alaturi de mine: Luminita Patrateanu, Mioara Iacob, Iulia Barbu, Puiu Miron, Tudorita Lungu, av. Anghel Taranu....Dumnezeu sa-l ierte!

1 comentarii:

Anonim spunea...

Cand ai un bolnav in familie trebuie sa stai cu el la spital(sa faci tot posibilul pt asta) ca sa-l aperi. Sa-l aperi de cadrele sanitare, de indiferenta lor.
Condoleante.